Combaterea putregaiului negru (Guignardia Bidwellii)
Putregaiul negru este o boală fungică importantă a strugurilor originară din nordul Americii, dar care acum este prezentă în multe zone din Europa. Poate cauza pierderi totale ale recoltelor în plantații situate în climate calde și umede. Soiurile din Vitis Vinifera sunt cele mai susceptibile.
Simptome
Pe frunze putregaiul negru se dezvoltă frecvent prin apariția unor mici pete circulare sau poligonale situate între două nervuri cu dimensiuni la început de 2-3 mm ajungând la 30-40 mm:
Aceste pete la început au culoarea brun-ruginiu pe ambele fețe, fiind limitate de o dungă brună. La suprafața lor apar pustule mici negre dispuse concentric ce se constituie din organele de înmulțire a ciupercii:
Pe pețiolul frunzelor contaminate apar leziuni alungite și negre care duc la desicarea frunzelor. Același aspect se întâlnește și pe lăstarii tineri. Atacul pe struguri se manifestă de obicei în vecinătatea frunzelor atacate:
Atacul se manifestă după înflorit cu o perioadă critică situată de la mijlocul lunii iunie, când are loc invazia pe struguri. Pe boabe apare o mică pată circulară, decolorată care capătă o tentă roșu-livid, concentrată în centru și difuză spre margini. Pata progresează rapid în suprafață și în profunzime:
Bobul prezintă o culoare brun-lividă cu suprafața la început nedeformată, dar cu pulpa moale, spongioasă. Se poate confunda cu boabe bătute de grindină sau cu arsură solară.
La suprafața petelor apar mici pustule negre constituite din fructificațiile ciupercii.
Fenomenul de alterare se produce pe parcursul a 3-4 zile. Putregaiul negru nu atacă simultan toți strugurii unui butuc. Apare în special pe ciorchinii situați în zona frunzelor afectate. Strugurii afectați se mumifică și se usucă:
Ciclul biologic
Ciuperca iernează în principal în frunzele atacate cazute pe sol, aflat în descompunere și în leziunile sau zonele afectate de pe butuc. Ploile de primavară declanșează formarea din picnidii a ascosporilor care sunt purtați de vânt și produc noi infecții. Boabele putrezite și infectate din ciorchinii rămași pe butuc după recoltare produc ascosporic care infectează masa foliară de la desfrunzit până după 2 săptămâni de la înflorit.
Perioada de timp necesară ca simptomele să apară după manifestarea unei infectii depinde de condițiile meteo și de vârsta țesutului afectat.
Ciuperca nu are cerințe deosebite pentru dezvoltare, aceasta fiind favorizată de perioadele lungi cu precipitații din primăvară cu umiditatea aerului mai mare de 85%. Temperaturilor optime sunt cuprinse între 22-28°C. Temperaturile mai mari de 32°C sunt letale pentru miceliu.
Strategie de combatere
Combaterea atacului de putregai negru trebuie gestionată printr-o combinație de metode agrotehnice și chimice. Distrugerea formelor hibernante trebuie aplicată atât asupra strugurilor parazitați cât și asupra lăstarilor și coardelor căzute în urma tăierilor. Deoarece ciuperca este susceptibilă să evolueze la temperaturi joase, primele tratamente se efectuează când contaminările sunt reduse deoarece contaminările primare se succed într-un ritm rapid. În urma unor ploi abundente tratamentele se vor aplica înainte de apariția primelor pete.
Dacă nu s-a putut evita contaminarea primară este necesară efectuarea mai multor tratamente ce coincid cu cele realizate contra manei înainte de înflorit și după înflorit.
!Foarte important: Tratamentele pe ciorchini sunt eficiente doar după căderea capișonului.
Soluția oferită de Syngenta pentru prevenirea și combaterea atacului de putregai negru constă în utilizarea în cadrul programelor de tratamente a urmatoarelor produse, eficiente în combaterea mai multor boli importante ale viței de vie:
- înainte de înflorit: Coptrantol™ Duo, Ridomil Gold® MZ, Universalis®
- dupa înflorit: Dynali®, Universalis®
O protecție corectă a culturii se reflectă întodeauna în calitatea producției obținute. Pentru mai multe detalii despre tehnologia Syngenta pentru cultura viței de vie, accesați AICI programul tehnologic dezvoltat de specialiștii noștri.