Știri

Orzul hibrid își atinge potențialul maxim atunci când este cultivat cu maximă atenție la detalii: hibridul potrivit pentru sola ta, densitatea corectă la semănat, fertilizarea și protecția culturii aplicate la momentul potrivit. Prin Proiectul Acceptă Provocarea Hyvido^®, Syngenta îți pune la dispoziție suport agronomic și digital pe tot parcursul sezonului, de la semănat până la recoltare, plus premii pentru cele mai bune producții.

O investiție în sănătatea culturii și în recoltele sezoanelor viitoare După recoltare, cultura nu își încheie activitatea biologică. Pomii și arbuștii fructiferi continuă să acumuleze rezerve de carbohidrați în rădăcini, lemn multianual și muguri. Aceste rezerve susțin rezistența la iernare, dezmugurirea, înflorirea, legarea fructelor și ritmul de creștere din sezonul următor.

Protecția culturii începe din genetică Într-un context agricol tot mai provocator, marcat de toamne lungi și calde, presiunea tot mai mare din partea afidelor și limitarea soluțiilor disponibile pentru controlul vectorilor, fermierii caută soluții care să ofere siguranță încă de la semănat. Virusul piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV) reprezintă una dintre cele mai importante amenințări pentru cultura de orz, putând provoca pierderi semnificative de producție și afectând dezvoltarea normală a plantelor.

Molia viței-de-vie (Lobesia botrana) poate compromite rapid calitatea ciorchinilor. Prin monitorizare atentă și tratamente aplicate la momentul optim, Affirm^® și Karate Zeon^® oferă soluții complementare pentru protecția eficientă a plantației.

Putregaiul cenușiu, produs de ciuperca Botrytis cinerea, este una dintre bolile care pot afecta cel mai sever producția de struguri. Pierderile nu înseamnă doar ciorchini compromiși cantitativ: boabele atacate își pierd aspectul, se înmoaie, crapă ușor, iar pentru strugurii destinați vinificației pot apărea efecte nedorite asupra calității mustului și a vinului.

În ultimele săptămâni, numeroase zone din România au fost afectate de fenomene meteo severe: furtuni cu rafale puternice, ploi torențiale și grindină de mari dimensiuni. În livezi și plantațiile viticole, efectele sunt adesea vizibile imediat - lăstari rupți, frunze perforate, fructe lovite, scoarță afectată și răni mecanice de dimensiuni diferite.

• Noul parteneriat strategic îmbină o soluție biologică avansată pentru performanța culturilor și sănătatea solului cu un program de credite de carbon • Programul de carbon va fi lansat în America Latină și Europa • Distribuția produselor va include și alte piețe

De ce este această perioadă critică? Fenofaza de compactare a ciorchinelui reprezintă un punct de inflexiune în calendarul fitosanitar al viței de vie. Boabele se ating unele de altele, ventilația din interiorul ciorchinelui scade dramatic, iar microclimatul umed creat în zona strugurilor devine un mediu ideal pentru dezvoltarea patogenilor. Simultan, lăstarii (copilii) continuă să crească intens, oferind mildiului (manei) suprafețe tinere, receptive, pe care ciuperca se instalează rapid și produce noi surse de infecție.

Cum identificăm infecțiile primare și cum combatem patogenul eficient.

Anul 2026 găsește fermierul român într-un punct în care, de multe ori, intrebările nu mai au răspunsuri. Costul îngrășămintelor s-a triplat față de acum cinci ani, presiunea de boli și dăunători și comportamentul acestora se schimbă de la un sezon la altul, iar marja de eroare pentru deciziile de început de campanie a devenit foarte mică. În acest context, digitalizarea agriculturii a ieșit din zona de "ar fi frumos" și a intrat în zona de "cum îmi protejez rentabilitatea".

1. Patogenul și condițiile de infecție Mana cartofului este cauzată de Phytophthora infestans, un oomicet (nu ciupercă propriu-zisă) din clasa Peronosporales. Patogenul produce sporangi care eliberează zoospori mobili – aceștia se deplasează în filmul de apă de pe frunze și penetrează țesutul prin stomate și lenticele. Surse de inocul: tuberculii infectați (voluntari sau material săditor contaminat) și resturile vegetale de pe câmp. Ciclurile de infecție secundară se repetă la fiecare 4–7 zile în condiții favorabile.

În livezile de cireș și vișin, musca cireșelor este dăunătorul care poate transforma o producție frumoasă într-un lot greu de valorificat. Problema nu este doar paguba din pom, ci mai ales faptul că infestarea poate rămâne discretă până aproape de recoltare sau chiar după recoltare, când fructele ajung la sortare ori la consum. În acel moment, calitatea este deja compromisă: fructe înmuiate, depreciere comercială și risc crescut de alterare în lădițe.