Putem utiliza cu succes substanțele active din grupa chimică CAA în combaterea manei viței de vie? Partea a II a
Noutăți

Conform estimărilor interne Syngenta, la nivel European până în anul 2020, în combaterea manei viței de vie, peste 10% din tratamentele fitosanitare utilizate s-au efectuat cu substanțe active fungicide din grupa chimică CAA. Soluțiile de protecție disponibile fiind tot mai puține, este de așteptat ca ponderea produselor pe bază de substanțe active din această grupă să crească.

Pentru a răspunde întrebărilor legate de apariția rezistenței agentului patogen Plasmopara viticola la substanțele active fungicide din grupa CAA, în perioada 2013–2018, Universitatea din Milano, reprezentată de Dr. Silvia Toffolatti, cu susținerea Syngenta Italia și a centrului de cercetare Syngenta Stein, a desfășurat un amplu studiu științific cu privire la rezistența acestui patogen. Studiul științific prezentat în forma completă este disponibil accesând următorul link https://doi.org/10.1002/ps.5072.

Acest studiu a urmărit să evalueze eficacitatea și efectele asupra agentului pathogen Plasmopara viticola a două programe de tratament fitosanitar identice, ce diferă doar prin utilizarea sau nu a unei substanțe active din grupa chimica CAA - mandipropamid în amestec și alternând cu alți parteneri care să prevină apariţia rezistenţei, conform recomandărilor FRAC. Programele de tratament au fost aplicate și comparate în două podgorii comerciale pe o perioadă de 4 ani.

Figura 1. Schema de tratament fitosanitar utilizată de către cercetătorii studiului Universității din Milano.

Aplicând aceste scheme de tratament, au fost investigate efectele programelor de tratament asupra agentului patogen în condiții reale de câmp. Strategia de management a bolilor a fost construită în conformitate cu ghidul FRAC (https://www.frac.info/frac-teams/working-groups/caa-fungicides/recommendations-for-caa ) prin restricționarea, în strategia A, a numărului de aplicări anuale de mandipropamid (max 3 -4 / an) și aplicarea substanței în amestec sau prin alternare cu fungicide care nu prezintă rezistență încrucișată.

În ceea ce privește controlul bolii în cȃmp, pe parcursul celor 4 ani, eficacitatea similară a celor două strategii de prevenire a apariţiei rezistenţei adoptate a fost demonstrată pentru ambele podgorii, dovada reprezentând-o lipsa unei diferențe semnificative între valorile indicilor de protecție a strategiei A de prevenire a apariţiei rezistenţei (cu mandipropamid) și B (fără mandipropamid).

Figura 2. Eficacitatea procentuală Abbott a celor 2 strategii de anti-rezistență pe frunze (grafice A,C) și pe ciorchini (graficele B și D) în două podgorii

Absența diferențelor semnificative între cele două strategii, în ciuda prezenței tulpinilor rezistente în populația de Plasmopara viticola (verificată anterior într-una dintre podgoriile italiene din studiu), se explică prin faptul că:

  1. CAA - mandipropamid nu a fost aplicat niciodată singur, ci într-un amestec cu un partener care să prevină apariţia rezistenţei
  2. Caracteristicile biologice ale agentului patogen, asociate cu mecanismul de rezistență recesivă dobândită, permit o gestionare mai simplă a rezistenței la grupa de substanțe active fungicide CAA.

Fenomenul de apariție a rezistenței agenților patogeni este real și există în întreaga lume,  producătorii agricoli fiind nevoiți să-și adapteze permanent strategia și planurile de combatere. Aceste strategii trebuie luate în considerare pentru toate culturile și în toate segmentele de produse fitosanitare (fungicide, insecticide, erbicide), constituind o componentă importantă a gestionării intregrate a bolilor si dăunătorilor.

Însă, experiența îndelungată în utilizarea  substanțelor active fungicide CAA demonstrează că riscul apariției rezistenței agentului Plasmopara viticola la acest grup este scăzut spre moderat și poate fi gestionat prin strategii adecvate de utilizare cu condiţia ca producătorii agricoli să cunoască și să respecte recomandările FRAC atunci când utilizează produsele.

În mod specific pentru substanțele active funcigice aparținând grupei CAA trebuie avut în vedere faptul că aceastea sunt aplicate de preferință preventiv și de aceea se recomandă elaborarea unor planuri de combatere ce includ alternarea cu fungicide având alte moduri de acțiune. Pentru recomandări mai detaliate despre produse, puteți consulta instrucțiunile de utilizare publicate de producătorii fungicidelor CAA.

În general, este de indicat ca maximum 50% din numărul total de aplicări prevăzute sa se faca cu fungicide CAA, fără a depăși numărul de 4 tratamente cu fungicide CAA în timpul unui ciclu de cultură. În zonele cu risc de rezistență ridicată, numărul total de aplicări nu trebuie să depășească maximum 3 tratamente cu fungicide CAA pe parcursul unui ciclu de cultură.

Este recomandat ca producătorii agricoli să aplice întotdeauna fungicide CAA în amestec cu parteneri eficienți, cum ar fi produsele acțiune multi-site sau alte fungicide fără rezistență încrucișată.

În ceea ce priveşte situaţia din România, în urma monitorizarii FRAC, mostrele pentru Plasmopara viticola au fost complet sensibile (au răspuns la tratament) la fungicidele din grupa CAA, sau au indicat valori joase de rezistență la substanțele active din grupa CAA, conform documentului oficial FRAC.

https://www.frac.info/docs/default-source/working-groups/caa-fungicides/caa-wg/minutes-of-the-2020-caa-meeting-recommendations-for-2020.pdf?sfvrsn=6e67499a_2

Substanțele active fungicide din grupa CAA rămân în continuare instrumente valoroase pe care viticultorii le au la îndemână în controlul manei în contextul multitudinii de soluții și produse fitosanitare care sunt retrase din piață.

Link-uri utile citate în articol: